Categorii
Expoziția de articole

Coronavirusul încurcă deja climatologia, dar cele mai mari perturbări urmează să apară

Sursa: insideclimatenews.org

Text scris de Bob Berwyn

Efectele imediate includ misiuni științifice anulate, urmate de potențiale lacune în înregistrările climatice ce se întind pe mai multe luni și, pe termen lung, bugetele de cercetare ar putea avea de suferit.

Răspunsul global la pandemia de Coronavirus nu numai că reduce temporar emisiile de gaze cu efect de seră și forțează activiștii de mediu să regândească modul în care susțin o mișcare construită pe baza protestelor stradale, dar perturbă și climatologia.

Multe misiuni de cercetare și conferințe programate pentru următoarele luni au fost anulate, în timp ce activitatea oamenilor de știință din teren a fost complicată foarte mult de restricțiile de călătorie, carantine și alte eforturi făcute pentru a proteja cercetătorii aflați pe teren, dar și populațiile indigene izolate.

Dacă în mod normal în această perioadă cercetările de teren din Groenlanda și regiunea arctică erau din ce în ce mai numeroase, anul acesta au fost extrem de afectate. Săptămâna trecută, liderii MOSAiC, cea mai mare expediție de cercetare polară din istorie, au fost nevoiți să anuleze zborurile de cercetare programate pentru luna următoare după ce Norvegia a impus restricții de călătorie. Aceste restricții ar putea pune în carantină echipajele de zbor și i-ar putea împiedica pe cercetători să folosească aerodromurile aflate în Svalbard – teritoriu insular din Oceanul Arctic. Închiderea granițelor împiedică și rotațiile programate ale oamenilor de știință în și din sediul expediției – sediul fiind un spărgător de gheață folosit pentru cercetare care a stat blocat timp de 6 luni în apele înghețate ale Arcticului din apropierea Polului Nord și care va pluti în acele ape pentru următoarele șase.

În timp ce nava MOSAiC și-a putut continua cercetările pe gheață, pandemia de Coronavirus a determinat anularea altor expediții arctice, inclusiv expediția anuală de teren pentru măsurarea mișcărilor ghețarilor din Estul Groenlandei, pe care EastGRIP o efectua în acest sezon.

Groenlanda a raportat primul său caz de coronavirus pe 16 martie. Ulterior, a închis toate călătoriile aeriene, inclusiv zborurile interne, pentru o perioadă de cel puțin două săptămâni, pentru a-și proteja populația de 57.000 de oameni, în mare parte indigeni, de pandemie. Aproximativ 1.000 de cercetători vizitează Groenlanda în fiecare an, cei mai mulți ajungând prin serviciul aerian obișnuit din Danemarca, țară care a raportat peste 1.200 de infecții cu coronavirus și patru decese (până acum). Arctic Today relatează că Nuuk, capitala administrativă a Groenlandei, a fost izolată de restul țării din cauza îngrijorării cu privire la răspândirea coronavirusului și din cauza impactului devastator asupra populației indigene din regiune avut în trecut de focarele de boli respiratorii.

Unii oameni de știință speră că în cazul în care numărul infectărilor va fi în scădere, cercetările planificate pentru mai târziu, în vara acestui an, vor putea începe. În același timp, ei sunt îngrijorați și de efectele pe care o întrerupere economică de câteva luni le-ar putea avea asupra bugetelor științifice.

În ciuda acestor îngrijorări, Brooks Hanson, vicepreședintele executiv al Uniunii Americane de Geofizică (American Geophysical Union – AGU), a declarat că sănătatea personală și cea publică sunt prioritare pentru cei 62.000 de membri ai AGU.

Pentru a menține cercetătorii la lucru, AGU a înființat o pagină web dedicată învățatului prin schimbul de informații, unde membrii și profesorii pot împărtăși resurse și cunoștințe despre cursurile online la orele de curs, pe teren și laborator.

De cealaltă parte a Atlanticului, Uniunea Europeană de Geoștiințe (European Geosciences Union – EGU) și-a anulat întâlnirea anuală de la Viena „din cauza evoluției rapide a pandemiei de COVID-19”. În schimb, EGU găzduiește o serie de activități online ce vor dura o săptămână, în prima săptămână din mai. Momentan, nu s-a luat nicio decizie definitivă legată de Conferința Națiunilor Unite privind schimbările climatice (COP26) programată pentru luna noiembrie în Glasgow, Scoția.

Unii cercetători continuă, alții „așteaptă să vadă”  

Pentru climatologi, pierderea datelor dintr-un sezon întreg de muncă pe teren înseamnă întreruperea observațiilor de lungă durată ale temperaturilor, precipitațiilor și schimbărilor stratului de gheață din zona arctică și până în Antarctica. Unele instrumente importante nu vor putea fi înlocuite sau reparate la timp pentru a aduna date despre zăpadă și gheață în sezonul de topire. 

Înregistrările neîntrerupte ale cercetărilor în curs sunt importante, mai ales acum, când impactul climatic se accelerează și este din ce în ce mai pregnant, în special în zona arctică. Aceste cercetări oferă în timp real detalii despre cum încălzirea de la Poli perturbă sistemele care susțin viața pe glob, impact ce va fi resimțit mult timp după ce pandemia de Coronavirus se va estompa.

În acest moment, impactul final al perturbării nu poate fi evaluat pe deplin, iar unele cercetări federale încă se desfășoară, cel puțin deocamdată.

„Cercetările NOAA continuă și în această perioadă și cercetătorii noștri se adaptează”, a declarat Keli Pirtle – purtătoare de cuvânt pentru NOAA. Ea a mai adăugat și că agenția minimizează pe cât posibil interacțiunile sociale și integrează proceduri pentru a izola personalul la nevoie. „Cercetătorii de teren aflați la bordul navelor NOAA încă își continuă colectările de date. Din fericire, tehnologia permite ca multe dintre observațiile de care avem nevoie în cercetările noastre să continue în mod automat.”

De exemplu, a mai adăugat ea, deși cercetătorii nu mai vizitează Mauna Loa, stația de cercetare din Hawaii unde se fac măsurători importante ale dioxidului de carbon, ei continuă să monitorizeze de la distanță colectarea automată de date de acolo.

Cât de mult va afecta pandemia cercetările științifice depinde de cât de mult va dura, consideră Mark Serreze, directorul Centrului Național de Date despre Zăpadă și Gheață din Boulder. Impacturile economice ar putea avea efecte pe termen lung asupra bugetelor științifice, dar este prea devreme pentru a ști sigur, a mai spus el.

„În acest moment nu știm cât de mult va dura până când pandemia va trece”, a declarat el. „Marile necunoscute sunt încă în viitor. În ceea ce privește munca de teren din luna august, în acest moment totul se rezumă doar la a aștepta și a vedea ce urmează să se întâmple.”

Complicații inevitabile și riscuri inacceptabile 

Dacă pandemia și răspunsul la aceasta vor persista pe durata mai multor luni, cele mai multe cercetări de teren din perioada următoare cel mai probabil vor fi anulate. Restricțiile zborurilor considerate neesențiale îngreunează logistica cercetării climatice. De asemenea, există și îngrijorări cu privire la cercetătorii care ar putea răspândi virusul în zone relativ neafectate, dar și despre modul în care oamenii de știință bolnavi de Coronavirus ar putea fi tratați în locații îndepărtate.

Dorthe Dahl-Jensen, cercetătoare în domeniul climei și al gheții la Universitatea din Copenhaga, a declarat că anularea campaniei de teren EastGRIP 2020 înseamnă că lumea pierde un pic de timp în cursa pentru a-și da seama cât de rapid și de mult nivelul mării va crește în viitoarele decenii. Misiunea de foraj are ca scop înțelegerea modului în care încălzirea globală afectează fluxurile rapide de gheață care taie calotele glaciare cu mișcare lentă, transportând aisberguri și apă topită în mare. Dahl-Jensen a mai spus că fluxurile de gheață sunt responsabile pentru pierderile a 50% din suprafața calotei glaciare din Groenlanda.   

„Incertitudinea legată de prognoza privind cât va crește nivelul mării este cea mai mare dintre incertitudinile schimbărilor climatice”, a transmis Dahl-Jensen într-un e-mail. „Anulând acum, ne putem permite să terminăm proiectul într-un sezon de cercetare viitor.”

Dar, a mai spus ea, amânarea va avea consecințe pentru știință și pentru cercetători.

„Acest lucru va întârzia cu un an rezultatele și masteranzii și doctoranzii ce au un timp limitat pentru a-și termina lucrările vor fi foarte afectați”, a mai declarat ea.

Modul în care pandemia se dezvoltă în multe dintre statele implicate în proiect face dificilă menținerea colaborărilor globale necesare pentru a continua cercetările complexe. Misiunile internaționale sunt vitale pentru climatologie, dar călătoriile și logistica cercetătorilor lor sunt dificile, chiar și fără o criză mondială de sănătate.

Dahl-Jensen crede că în prima jumătate a sezonului, din aprilie până în iunie, ar fi imposibil ca membrii echipei EastGRIP, care provin din peste zece țări, să călătorească.

„În plus, trebuie să luăm în considerare și riscurile pe care le implică aducerea unei echipe de cercetători într-o zonă îndepărtată, unde poți ajunge doar cu un avion special pentru zone cu zăpadă și gheață, iar cel mai apropiat aeroport se află la 1000 de kilometri depărtare”, a explicat ea. „Cum evităm să aducem o persoană bolnavă de Coronavirus în tabăra de cercetare? Și dacă cineva se îmbolnăvește, avioanele speciale vor veni să ne transporte la spital, sau vom intra în carantină? Având în vedere toate acestea, întâmpinăm riscuri pe care nu ni le putem asuma.” 

Dorthe Dahl-Jensen

Jason Box, climatolog american aflat în prezent la Institutul de Studii Geologice al Danemarcei și Groenlandei, a declarat că are o expediție în Groenlanda programată să înceapă pe 28 aprilie, dar momentan nu știe dacă aceasta va avea într-adevăr loc. Chiar dacă interdicțiile de zbor ar fi ridicate la timp pentru expediția lui, planificarea făcută de el ar fi în continuare afectată, deoarece proviziile pentru expediție ar trebui să fie pre-expediate cât mai curând. El a spus că pandemia ar putea interfera, de asemenea, și cu planurile de instalare sau înlocuire a instrumentelor care adună date climatice critice, cum ar fi temperatura aerului local.

„Dacă activitățile de teren sunt anulate anul acesta, am putea risca să pierdem una sau două stații meteorologice automate, care trebuie să fie ridicate an de an, deoarece acestea se află în zone ale calotei glaciare unde zăpezile anuale sunt abundente”, a spus el.

Jason Box

Pe lângă impactul său asupra cercetărilor climatice pe termen lung, pandemia perturbă și colectarea de date utilizate pentru prognoza meteo imediat apropiată. Centrul European pentru Previziuni Meteorologice Medii a raportat recent că scăderea traficului aerian a redus numărul observațiilor făcute cu ajutorul aeronavelor și acest lucru ar putea împiedica previziunile de ploaie și furtună.

Acest articol a fost tradus de Maria Sitescu. Sursa: insideclimatenews.orgarticolul original a fost publicat pe 27.03.2020

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *