Sursa: dw.com
Text de Tim Schauenberg și Chetna Krishna
În timp ce multe țări din întreaga lume au declarat stare de urgență, protestatarii împotriva schimbărilor climatice, precum Fridays for Future, se concentrează pe folosirea internetului în locul străzii. Dar va fi suficientă această schimbare pentru a menține avântul mișcării?
Din 2018, de când a început mișcarea climatică a tinerilor „Fridays for Future”, studenții au ieșit în fiecare vineri în stradă pentru a milita pentru un viitor mai verde. Acum, în vremurile virusului COVID-19, astfel de demonstrații au încetat.
„Nu ne putem gândi să protestăm pe străzi în acest moment”
„Știm că suntem într-o criză, la fel ca sistemele de sănătate din Europa. Nu vrem ca oamenii să moară, de aceea rămânem acasă.”
activista în vârstă de 16 ani Ariadne Papatheodorou, din Atena
Acest lucru este în acord și cu apelurile activistei Greta Thunberg de a acționa în mod responsabil. Pe măsură ce coronavirusul s-a răspândit în întreaga lume, ea a îndemnat militanții să evite mitingurile în masă și i-a invitat să participe la „greve digitale”.
Sub hashtagul #ClimateStrikeOnline, participanții sunt încurajați să posteze fotografii, videoclipuri și mesaje pentru reforme care să limiteze încălzirea globală la mai puțin de 1,5 grade până la sfârșitul acestui secol.
„O pandemie globală nu înseamnă că criza climatică va înceta, așa că trebuie să continuăm să facem grevă pentru a menține presiunea”
Dylan Hamilton, un activist în vârstă de 15 ani al grupului Fridays for Future din Scoția.
Mișcarea a lansat recent un cont de Twitter numit Fridays for Future Digital pentru a-și continua protestele de mediu prin transmiterea de mesaje din întreaga lume și a lansat un comunicat de presă pentru a menține presiunea asupra industriei combustibililor fosili și a altor poluanți.
Puțini protestatari digitali până acum
Însă până în acest moment, protestul digital nu este în niciun fel comparabil cu demonstrațiile din viața reală. Potrivit Fridays for Future Digital, doar 1.200 de persoane au participat până acum la efortul online.
Unul dintre aceștia este Lance Lau, care are 10 ani și locuiește în Hong Kong, care a protestat singur în grădina unui vecin.
„În ciuda protestelor din Hong Kong și a represiunii poliției de anul trecut și de acum, în ciuda izbucnirii virusului corona, protestez.”
Lance Lau
Lance nu este străin de protestele în izolare. În urma a ceea ce el descrie ca fiind o mișcare climatică aproape inexistentă în Hong Kong și în ciuda represiunii violente a manifestanților, acesta spune că a protestat singur timp de 27 de săptămâni.
Acțiuni climatice care luptă pentru atenție
Fridays for Future India a sperat să poată continua demonstrațiile climatice, chiar și după ce Europa și SUA au început să se închidă, a declarat Ashiq Rahman, de la filiala indiană a mișcării. Dar, între timp, India a impus, la rândul ei, carantină.
„Faptul că oamenii deviază de la criza climatică la criza corona este o problemă”, a spus Rahman, adăugând că lumea se confruntă cu „o criză pe termen lung” cauzată de încălzirea globală.
El consideră că acțiunile climatice ar trebui să rămână în centrul atenției, chiar și în timpul crizei corona.
Într-o altă încercare de a-și menține avântul, Fridays for Future a anunțat și planurile de a organiza seminare web și runde de discuții cu oameni de știință, jurnaliști, activiști și alți experți internaționali de nivel înalt.
Acțiuni împotriva schimbărilor climatice în criză
În ciuda tuturor acestor lucruri, protestele online nu „se vor apropia de nivelul de atenție al protestelor stradale de anul trecut”, a declarat Dieter Rucht, profesor de sociologie și membru al consiliului din cadrul Institutului pentru Studii ale Mișcărilor Sociale. El susține că Fridays for Future va întâmpina dificultăți să mobilizeze oamenii într-un moment în care alte probleme au prioritate față de salvarea climei.
Deși Rucht spune că „Fridays for Future nu este o mișcare moartă”, el consideră că aceasta „se va micșora la minimum”, în condițiile unor rezultate care începuseră să scadă chiar înainte de izbucnirea pandemiei.
Una dintre cererile-cheie ale activiștilor se referă la scăderea emisiilor. Având în vedere că acest lucru deja se întâmplă datorită economiilor naționale care aproape se opresc de tot, Rucht spune că „argumentul dispare la propriu”.
Regândirea viitorului nostru?
Însă Andreas von Bubnoff, profesor de comunicare științifică internațională la Universitatea de Științe Aplicate din Rhine-Waal, Germania, consideră că pandemia poate fi un moment critic pentru criza climatică.
„Pandemia ne-ar putea aduce o imagine mai clară despre cât de bine ar putea merge lucrurile”, a spus el, amintind o recentă călătorie în capitala Cambodgiei, Phnom Penh. „Oamenii mi-au spus cât de mult apreciază calitatea îmbunătățită a aerului și traficul scăzut, care au fost rezultatul pandemiei. Cred că astfel de experiențe ar putea să le arate multora cât de repede am putea îmbunătăți clima, dacă ne-am pune mințile la un loc pentru a lua măsuri – ceea ce cred că este, în sine, un mesaj de speranță.”
El spune că, în unele locuri, pandemia îi face pe oameni să-și schimbe modul de a munci.
„Acest lucru ne obligă să punem la îndoială ideea germană de modă veche, dar încă răspândită, de a te prezenta la birou pentru muncă – lucru care dăunează climatului, deoarece are ca rezultat un trafic intens.”
Andreas von Bubnoff
Nu este încă foarte clar în acest moment dacă aceste schimbări vor fi din ce în ce mai prezente, dar pentru unii protestatari tineri, carantina actuală reprezintă și o modalitate de a face lucrurile altfel.
„Astăzi, noi, tinerii, salvăm persoanele în vârstă prin faptul că nu ieșim la protest”, a spus activista greacă pentru climă Ariadne Papatheodorou. „Mâine, vârstnicii trebuie să-mi salveze generația, ieșind împreună cu noi pe stradă.”
Acest articol a fost tradus de Adriana Lungu. Sursa: dw.com – articolul original a fost publicat pe 02.04.2020.