Sursa: Euractiv.com
Text de Annika Hedberg, European Policy Centre
Criza corona, care include criza sănătății în plină desfășurare și o unei criză economică potențială, ar trebui să fie folosită drept catalizator care să ajute Uniunea Europeană să se orienteze mai mult pe direcția sustenabilității și să-și accelereze eforturile spre un impact neutru asupra mediului înconjurător. Un grad ridicat de sustenabilitate este răspunsul la criză, nu o măsură opțională la finalul ei, scrie Annika Hedberg.
Annika Herdberg este Director de Programe Europene pentru Prosperitate Sustenabilă în cadrul European Policy Centre (EPC), un think tank aflat în Bruxelles, Belgia.
În timp ce legislatorii, media și populația se concentrează acum pe problemele aduse de criza corona, cea a mediului înconjurător și a sustenabilității nu a dispărut. Umbra ei planează în continuare deasupra Europei și a lumii.
Este esențial ca Uniunea Europeană să nu se abată de la planurile și angajamentele globale existente, inclusiv de la cele legate de neutralitatea climatică, atunci când gestionează actuala problemă de sănătate și criza economică previzibilă. Sustenabilitatea crescută trebuie sa fie cheia pentru Uniunea Europeană, acum că își mută centrul atenției de pe un tip de răspuns imediat către planuri de revenire.
Încadrarea economiei într-o direcție mai verde
Odată cu reducerea masivă a călătoriilor și a traficului, cu perturbările proceselor de producție și cu scăderea consumului, ne putem aștepta la o diminuare pe termen scurt a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES). Acest lucru e deja vizibil în China și în Europa. Recesiunea economică previzibilă poate conduce la o scădere și mai mare a emisiilor, așa cum s-a putut observa în timpul ultimei crize economice.
Cu toate acestea, reducerea emisiilor este o consecință a unor motive greșite și nu constituie un răspuns la criza de fond a mediului înconjurător. Recesiunile economice anterioare au demonstrat că atunci când economiile își revin, afacerile încep să producă și oamenii reiau consumul, rezultatul este o accelerare a creșterii emisiilor.
Astfel, criza în care ne aflăm trebuie să fie folosită pentru a spori acțiunile în favoarea mediului înconjurător și pentru a pune economia pe direcția sustenabilității. Scopul trebuie să fie cel de a ajuta continentul să fie mai pregătit pentru reacția la criza mediului înconjurător, în timp ce depune eforturi pentru o neutralitate climatică, una care să aducă beneficii locuitorilor, afacerilor și planetei.
Rezistați tentației de a gestiona afacerile ca până acum
Prăbușirea prețului petrolului poate crește, pe termen scurt, motivația de a opta pentru combustibili fosili. Acest lucru ar putea încetini tranziția către energie verde, din moment ce, de exemplu, vehiculele electrice nu pot concura cu prețurile scăzute la produse petroliere. Factorii implicați și industriile pot, de asemenea, să vrea să relanseze creșterea economiei cu orice preț, chiar și cu cel al climei și al mediului înconjurător.
În mijlocul acestor desfășurări de evenimente, este esențial ca factorii decidenți să acționeze responsabil și să rămână loiali angajamentelor pe termen lung ale Uniunii Europene. În acest context, semne încurajatoare vin dinspre declarația comună făcută de liderii UE, anume că își vor asuma angajamentele în direcția dezvoltării sustenabile, și dinspre consultările publice ale Comisiei Europene cu privire la obiectivele de mediu ale UE pentru 2030. Mai mult decât atât, avem nevoie de măsuri concrete.
Investitorii au nevoie de aceste semnale pentru a ști că, în timp, vor obține profituri mai bune din investițiile lor în, spre exemplu, energie verde decât cele în proiectele pe bază de combustibili fosili. Creditele noi, ajutoarele de la stat și pachetele de stimulare economică trebuie, de asemenea, să fie în linie cu obiectivele Pactului Ecologic European. Ar trebui să vedem amplificarea eforturilor de a susține o mai mare circularitate, eficiență energetică, surse de energie regenerabilă, mobilitate și agricultură sustenabile.
Una dintre cele mai eficiente pârghii prin care UE își comunică obiectivele și mobilizează investiții suplimentare pentru a le susține este Cadrul Financiar Multianual (CFM). Dacă propunerea originală de CFM a Comisiei pe 2021-2027 nu a reușit să răspundă priorităților și nevoilor UE, acum e nevoie de o propunere actualizată care să fie perfect aliniată scopurilor Pactului Ecologic.
Pentru început, e timpul să ne oprim din a mai subvenționa metode care sunt, în mod evident, dăunătoare vieții indivizilor, sănătății, mediului și climei, iar creșterea animalelor și combustibilii fosili reprezintă două exemple relevante în acest context. Fiecare euro cheltuit ar trebui să vizeze valoare adăugată pentru europeni, pe fondul presiunilor actuale, respectiv să ajute la soluționarea, nu la adâncirea provocărilor pe care le întâmpină Uniunea Europeană.
Sprijin pentru populație și afaceri în perioada de tranziție
Pe termen scurt, prioritatea liderilor europeni este de a ajuta oamenii și afacerile să depășească repercusiunile sociale și economice venite pe fondul crizei corona. În paralel, aceste priorități trebuie să fie explicite cu privire la direcția de urmat și să înceapă să creeze condiții pentru ca oamenii și afacerile să iasă din criză mai puternici, cu abilități și soluții pentru a putea face față următoarei crize.
Declinul actual ar putea deveni o ocazie valoroasă de a ghida factorii de decizie și afacerile și de a ajuta cetățenii și consumatorii să adopte obiceiuri mai sustenabile și mai sănătoase, care să rămână și după pandemie. E posibil ca mulți să fi descoperit deja că e posibil să-ți dezvolți obiceiuri care să reducă agresiunea asupra mediului înconjurător și amprenta ecologică.
Mai mult decât atât, UE trebuie să continue să creeze condiții pentru ca industria europeană să poată dezvolta și implementa soluții pentru sustenabilitate crescută. Cererea există deja și poate crește mai mult decât a fost estimată inițial. De exemplu, dacă se confirmă că poluarea prin particule fine poartă coronavirus prin aer, reducerea poluării ca urmare a transportului, a centralelor electrice și industriale, a agriculturii și a sistemelor de încălzire ar putea căpăta un regim de urgență și mai acut. Acest lucru ar putea, mai departe, să amplifice nevoia de soluții de reducere a poluării (și, simultan, a emisiilor cu efect de seră) în UE și dincolo de ea.
Ieșirea UE din criza coronavirus și revenirea ei ulterioară ar trebui să profite de pe urma unei economii europene mai curate și să contribuie la ea. Facilitarea unui tip de prosperitate sustenabilă va implica schimbări de durată legate de modul în care producem și consumăm. Va implica investiții în acele abilități, domenii de activitate, produse și servicii de care e nevoie pentru a combate iminenta criză de mediu și cea a sustenabilității, în sens mai larg.
Lecția finală: acolo unde există voință, există și soluții
Chiar dacă e departe de a se fi încheiat, criza corona deja ne oferă lecții valoroase care să ajute la combaterea crizei mediului înconjurător. Ne amintește de importanța solidarității și a cooperării în perioade tulburi. Ne arată că atunci când e nevoie, politicienii pot acționa rapid. Ne dezvăluie faptul că soluția ar putea implica schimbări substanțiale, poate chiar drastice, în privința modului în care trăim sau lucrăm. Ne demonstrează că dacă putem comunica gradul de urgență și motivația pentru o anumită direcție de acțiune, oamenii își pot schimba obiceiurile și pot contribui la gestionarea crizei. Pe fondul unor stări de urgență, națiunile, afacerile și oamenii se pot adapta dincolo de ceea ce credeam până acum că e posibil.
Și cel mai important este că criza corona subliniază importanța prevenției, a atenuării și a dezvoltării rezilienței. Este în interesul UE să facă tot posibilul pentru a gestiona, în mod proactiv, tranziția către o economie competitivă, sustenabilă, cu neutralitate climatică. Acum este momentul să accelerăm, nu să diminuăm eforturile pe care le-am început.
Acest articol a fost tradus de Alina Buzatu. Sursa: Euractiv.com – articolul original a fost publicat pe 06.04.2020