Sursa: cleanenergywire.org
Text scris de: Benjamin Wehrmann
O adoptare în masă a energiei solare și a altor surse regenerabile ar putea ajuta la resuscitarea activității economice în Germania și Europa.
Criza noului coronavirus a condus la recesiunea multor economii de pe glob, ceea ce i-a făcut pe factorii politici de decizie să elaboreze planuri de cheltuieli fără precedent pentru a reduce impactul și a permite redresarea. Activiști, think tankuri de mediu și alții avertizează că lupta cu încetinirea creșterii economice nu trebuie să se facă în detrimentul luptei împotriva schimbărilor climatice. Mulți văd chiar o oportunitate pentru a reseta economia pe o cale mai favorabilă climei cu „pachete de stimulenți ecologici”, care aliniază cheltuielile cu obiectivele privind emisiile – de exemplu, prin investirea în infrastructură durabilă sau legând salvarea companiilor de angajamentele de decarbonizare. Dar pandemia a făcut deja din politicile climatice o prioritate mai mică pentru guvernele și publicul din Germania, precum și pentru întreaga Europă. Apelurile de a slăbi reglementările privind emisiile, pentru a stimula activitatea economică, sunt din ce în ce mai puternice, pregătind scena pentru dezbateri intense în lunile următoare.
O falsă dilemă: acțiunea climatică și economia post-coronavirus
Factorii politici de decizie, economiștii și ecologiștii din întreaga lume se pregătesc să pună la punct planurile pentru a reporni economia afectată în urma crizei, cu sute de miliarde în inițiative pro-climă. În timp ce unii activiști climatici și experți în tranziția energetică consideră că aceasta este o oportunitate de aur pentru a direcționa urgent investițiile necesare în tehnologii cu emisii scăzute de carbon, mulți se tem, de asemenea, că banii vor curge mai degrabă spre vechile industrii, deoarece grupurile de lobby și politicienii solicită reguli relaxate pentru a ușura drumul afacerilor spre normalitate.
Factorii politici de decizie se luptă pentru oprirea COVID-19, boala pulmonară care este cauzată de virus, și limitează efectele cu măsuri drastice de carantină care opresc viața publică și conduc la oprirea producției industriale în zeci de țări simultan. Multe națiuni au anunțat rapid pachete de sprijin economic fără precedent, provocând îngrijorări că reacția la criză ar putea submina alte obiective politice. Modul în care se investesc banii poate determina succesul eforturilor de decarbonizare pentru mult timp după depășirea pandemiei.
Așa-numitele pachete de stimulare verde sunt văzute ca o modalitate de asigurare că acțiunea climatică nu cade pradă pandemiei, ci că va ieși din ea mai puternică decât înainte. Decidenții ar putea accelera investițiile care ar fi devenit oricum necesare pe parcursul următorului deceniu, întrucât Germania elimină treptat atât energia nucleară, cât și cea de cărbune și crește numărul de mașini electrice aflate în circulație. De asemenea, nu trebuie să inventeze soluții de la zero, ci se pot concentra pe sectoarele în care alternativele ecologice sunt deja aplicabile.
Stimulul verde: cum ar putea arăta în diferite zone ale economiei
Există deja unele modele potențiale pentru investiții, inclusiv Programul German de Acțiuni Climatice și Acordul ecologic al UE. Ambele planuri vizează aproape toate fațetele activității economice, oferind numeroase opțiuni factorilor de decizie în elaborarea unui plan de redresare pe termen lung. Fiind cea mai mare economie din Europa și cea mai importantă destinație industrială, modul în care Germania tratează falsa dilemă dintre stabilitate economică și decarbonizare va avea un impact mare asupra manierei în care regiunea poate genera o revenire de succes, în conformitate cu obiectivele climatice. Ministrul Mediului, Svenja Schulze, a încercat să ofere asigurări că acțiunea climatică nu va rămâne în urmă în timpul crizei, afirmând că orice pachet de revenire ar trebui să se bazeze pe obiectivul „creării unei economii care să se sprijine complet pe surse regenerabile de energie”.
„Ambițiile de politică climatică formulate de guvern în contextul programului său de acțiune climatică nu ar trebui să fie relaxate, nici chiar și în situația actuală”, a declarat pentru Clean Energy Wire Karen Pittel, șefa Centrului ifo pentru Climă, Energie și Resurse din Munchen. Ea a spus că măsurile de susținere pe termen scurt luate după criza din 2008 pentru menținerea la suprafață a companiilor mici și mijlocii s-ar putea dovedi utile și în criza generată de coronavirus, însă ar trebui realizate numai în conformitate cu obiectivele pe termen lung, cum ar fi politica climatică.
Ea a avertizat că minimalizarea importanței proiectelor climatice ar putea transmite un semnal periculos industriilor care, de multe ori, trebuie să planifice cu mulți ani înainte atunci când decid să investească în renovări de clădiri sau în alte măsuri legate de energie. Acest lucru ar putea determina emisiile să revină la niveluri chiar mai ridicate și ar putea face chiar mai grea sau mai costisitoare atingerea obiectivelor climatice, în timp ce împiedică și redresarea economică pe termen lung, a spus Pittel.
Chestiunea climei, amânată
Mai multe state au solicitat deja deprioritizarea aplicării politicii climatice, argumentând că proiecte precum Pactul Ecologic reprezintă obstacole suplimentare în calea redresării economice. De asemenea, asociațiile din industrie au declarat că standardele de mediu mai stricte ar putea împiedica capacitatea lor de a reacționa la criza generată de coronavirus, cerând o relaxare a unor reglementări.
Pandemia perturbă ceea ce ar fi trebuit să fie un an crucial pentru acțiunile climatice, scoțând acțiunea climatică din topul listelor de priorități ale factorilor de decizie, lucru care ar putea împiedica transformarea favorabilă climei din sectoarele critice. Amânarea Summitului COP26 al ONU privind climatul pentru 2021, împreună cu multe alte evenimente legate de climă, ar putea reduce, de asemenea, sentimentul de urgență în diplomația climatică internațională.
În Germania, coronavirusul a oprit progresul unora dintre cele mai importante politici climatice ale țării, inclusiv finalizarea legii de eliminare a cărbunelui, introducerea prețurilor în funcție de carbonul emis și reformele necesare în cadrul politicilor privind energia regenerabilă. Thomas Bareiss, secretar de stat conservator în Ministerul Economiei, a respins orice critică potrivit căreia guvernul nu se mișcă suficient de rapid pentru a rezolva problemele cheie care blochează expansiunea energiei solare și eoliene, argumentând că există probleme „mai urgente”.
Alți conservatori au solicitat suspendarea pentru cel puțin un an a impozitului pentru aviație planificat în Programul de Acțiune Climatică din Germania, în timp ce FDP, partid pro-business, a pus sub semnul întrebării introducerea unui preț pentru emisiile de carbon în industriile de încălzire și transport, element principal al viitoarei politici climatice a țării. Un editorial dintr-o publicație germană conservatoare, Focus, a numit politicile de mediu un „eco-lux” și „mega proiecte care ard bani”, care ar consuma fondurile necesare pentru „lucrurile cu adevărat importante”.
La nivel european, un oficial al guvernului polonez a cerut eliminarea schemei de includere în cost a emisiilor din UE (ETS), în timp ce premierul ceh, Andrej Babis, a declarat că Pactul Ecologic European trebuie eliminat cu totul, întrucât atenția ar trebui să fie concentrată asupra coronavirusului. Între timp, președintele SUA, Donald Trump, a numit drept „ridicolă” ideea de a include obiective de mediu în pachetele de redresare, susținând că nu joacă niciun rol în readucerea la muncă a oamenilor.
Sprijinul politic pentru acțiunea climatică ar putea, de asemenea, să scadă din cauza virusului, reacție ajutată de acele voci care spun că nu este loc pentru nimic altceva decât pentru o redresare economică rapidă. Există un precedent în acest sens: după criza financiară din 2008, abordarea subiectului schimbărilor climatice a scăzut în mod semnificativ în timpul dezbaterilor din parlamentul Germaniei și nu a revenit la nivelurile anterioare crizei timp de aproape zece ani.
Schimbările climatice (albastru) ca subiect de dezbatere – scădere abruptă în Parlamentul German ca urmare a crizei financiare (roșu). Sursa: Zeit Online
Criza cauzată de coronavirus ar putea fi „o oportunitate fără precedent” pentru tehnologiile cu emisii reduse de carbon
Agenția Internațională pentru Energie (AIE) a declarat însă că, după ce nevoile imediate sunt satisfăcute, răspunsul la pandemie ar putea, de fapt, să devină o oportunitate „fără precedent” de a orienta investițiile în strategii de recuperare economică pe termen lung, bazate pe decarbonizare – o abordare pe care guvernul german pare să o îmbrățișeze.
Cancelarul german, Angela Merkel, a declarat că Europa va avea nevoie de un program ambițios de recuperare după criza generată de coronavirus, semnalând că Germania este gata să-și facă „partea” pentru a realiza o revenire economică coordonată internațional, odată ce „partea cea mai grea” a crizei va fi terminată. „În același timp, trebuie să facem ceea ce trebuie în ceea ce privește acțiunile climatice, o problemă care nu a dispărut”, a adăugat Merkel. Ministrul Finanțelor, Olaf Scholz, a declarat că un pachet de stimulare orientat către țintele internaționale pentru climă și obiectivul Germaniei de a deveni neutră din punctul de vedere al carbonului până în 2050 ar „avea sens”, de îndată ce cea mai presantă fază a pandemiei se va fi încheiat.
Un pachet verde de stimulare a economiei ar combina cheltuielile de criză pentru a relansa economia cu obiective de mediu în minte. Propunerile includ credite fiscale pentru energia curată, cerințe ca industriile salvate, precum companiile aeriene, să se angajeze să reducă emisiile, precum și investiții în infrastructura ecologică, printre multe altele. Această abordare ar putea asigura faptul că acțiunea climatică nu este neglijată în timpul crizei și ar ajuta Germania să rămână competitivă în tehnologiile de tranziție energetică, un sector care ar putea valora aproximativ 23 de trilioane de dolari până în 2030, potrivit Băncii Mondiale.
De data aceasta, programele tradiționale de stimulare vor eșua
În funcție de cât timp trebuie să țină măsurile de carantină pentru a încetini răspândirea virusului, daunele economice ar putea depăși cu mult criza financiară din 2008. Adunarea consilierilor economici din Germania (Wirtschaftsweise) a estimat că produsul intern brut (PIB) al țării se va micșora cu până la 5,4% în acest an, din cauza deteriorării condițiilor de credit pentru companii, reticenței investițiilor, întreruperilor lanțului de aprovizionare și diminuării considerabile a cheltuielilor casnice. Institutul de cercetare economică ifo a spus că fiecare săptămână suplimentară de carantină va reduce PIB-ul cu până la 1,6%. Banca Centrală Europeană (BCE) a estimat că economia zonei euro ar putea scădea cu până la 10% în 2020.
Multe țări s-au angajat rapid în programe de sprijin economic fără precedent, pentru a amortiza impactul pe termen scurt și a evita daunele pe termen lung. Într-o primă reacție, guvernul german a înființat o „umbrelă de protecție” în valoare de 600 de miliarde de euro și un buget suplimentar în valoare de 156 de miliarde de euro, dintre care 50 de miliarde sunt rezervate pentru susținerea întreprinderilor mici și a freelancerilor. Dacă măsurile de carantină persistă, aceste cifre probabil vor crește.
Comisia Europeană a declarat că următorul său buget pe termen lung va fi un nou „Plan Marshall”, modelat după pachetele ample de stimulare care au reconstruit Europa după Al Doilea Război Mondial. Între timp, BCE a anunțat un program de urgență dedicat pandemiei, în valoare de 750 de miliarde de euro, pentru a cumpăra obligațiuni care să evite încetarea plăților în zona euro. Dispozițiile suplimentare făcute de Comisia Europeană vor permite statelor membre să ocolească regulile de disciplină fiscală – o relaxare considerată de mult timp o linie roșie de către țările cu reputație pentru o politică monetară și economică chibzuită, cum ar fi Germania.
Însă măsurile tradiționale de stimulare care vizează furnizarea de mici remontări activităților economice ar putea eșua de data aceasta din cauza prăbușirii simultane a ofertei și a cererii, cauzate de măsurile de carantină, au spus consilierii economici din Germania. Cu toate acestea, au subliniat aceștia, gospodăriile și afacerile deopotrivă ar avea de câștigat de pe urma unor eventuale „anunțuri timpurii” cu privire la modul în care se presupune că economia va fi repornită, după ce restricțiile impuse în timpul pandemiei vor trece.
Impuls verde pentru o revenire post-pandemie
În timp ce carantina socială și închiderea industriei vor determina o scădere semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră în 2020, experții se așteaptă ca producția de CO2 să revină. Think tankul Agora Energiewende* a estimat că producția de CO2 din Germania în 2020 va scădea cu până la 15%. Cu toate acestea, a avertizat și că acesta este, probabil, un eveniment unic, iar emisiile vor crește din nou, odată ce economia se va regenera.
Același lucru s-a întâmplat în urma crizei financiare globale: după ce au scăzut cu 1,4% în 2009, emisiile globale au crescut cu 5,9% în 2010, în timp ce a crescut utilizarea combustibililor fosili în economia mondială. În funcție de viteza cu care se reia activitatea economică după criza generată de virusul corona, recesiunea aparent inevitabilă din 2020 ar putea fi urmată de o revenire rapidă anul viitor, cu o creștere a PIB-ului de aproape cinci procente, au spus consilierii economici din Germania. Proiectele favorabile climei s-ar putea reface într-un ritm mai lent, dacă investitorii, nesiguri deja, vor fi zguduiți de colapsul economic și se vor îndepărta de sursele regenerabile de energie, clădirile cu eficiență energetică sau industriile cu emisii reduse de carbon.
De la debutul măsurilor de carantină, grupurile de mediu și profesioniștii de pe piața energiei au solicitat o abordare în perspectivă a sprijinului guvernului pentru afacerile în criză și să inițieze transformarea atât de necesară în toate sectoarele. „Pe fondul gestionării crizei generate de virusul corona, nu trebuie să uităm că există provocări mult mai mari pentru civilizația noastră”, a avertizat agenția germană de mediu UBA.
Încălzirea globală, epuizarea resurselor și extincția speciilor pun deja presiune pe ecosistemele globale, a declarat agenția, dar a adăugat că răspunsul la criză oferă, de asemenea, o șansă de a revizui practicile tradiționale de afaceri și vizează „o repornire mai durabilă și mai de viitor”. Șeful UBA, Dirk Messner, susține că virusul corona a dovedit că structuri și comportamente care păreau imuabile pot fi, de fapt, modificate rapid, dacă oamenii acceptă necesitatea, o lecție care ar putea fi foarte valoroasă în răspunsul pe termen lung la schimbările climatice.
Agora Energiewende a propus un program de investiții în valoare de 100 de miliarde de euro pentru a aborda în mod simultan provocările de reducere a emisiilor în diferite sectoare și pentru a încuraja rapid activitățile în construcții, industria grea și producția de energie regenerabilă. Grupul de mediu Germanwatch a avertizat că pachetul de stimulare ar trebui să fie conceput în comun de așa-numitul cabinet german al climei, un grup de miniștri responsabili de domeniile politice relevante pentru climă, mai degrabă decât de Ministerul Economiei.
Germania ar putea acționa în multe feluri pentru a face din Pactul Ecologic European un șablon pentru planul de redresare economică a UE, a declarat Karen Pittel din partea ifo. Guvernul ar putea impune o implementare rapidă și non-birocratică a programelor de stimulare a investițiilor sau și-ar putea forma alianțe proprii în sectorul energiei și al transporturilor. Tot ea a avertizat că afacerile vor avea greutăți în a decide dacă vor viza securitatea pe termen scurt sau stabilitatea pe termen lung în ceea ce privește investițiile legate de climă și, astfel, responsabilitatea este a guvernului, pentru a demonstra că „decidenții trebuie să dea un semnal clar pentru politica climatică”.
*Precum Clean Energy Wire, Agora Energiewende este un proiect finanțat de Stiftung Mercator și de European Climate Foundation.
Acest articol a fost tradus de Adriana Lungu. Sursa: cleanenergywire.com – articolul original a fost publicat pe 08.04.2020.