Sursa: National Geographic.
Text scris de Madeleine Stone
Emisiile de CO2 se prăbușesc odată cu situația globală, dar experții spun că scăderea nu va dura dacă guvernele nu vor începe să facă o trecere către energie mai curată.
Zilnic devine din ce în ce mai clar că amploarea și schimbarea bruscă din societate pe care a adus-o noul tip de coronavirus nu seamănă cu nimic din ce au experimentat oamenii vreodată. Un indicator clar al impactului pandemiei este efectul său asupra consumului de combustibili fosili și a emisiilor de dioxid de carbon. Dacă datele preliminare ale unora dintre cele mai mari economii ale lumii sunt luate ca indicator, emisiile sunt într-o scădere bruscă, chiar dacă este temporară.
În China, emisiile de carbon au fost în scădere cu aproximativ 18% între începutul lunii februarie și mijlocul lunii martie, datorită scăderii consumului de cărbune și a producției industriale, conform calculelor publicate de site-ul de politici și științe climatice CarbonBrief. Această încetinire a determinat cel mai mare emițător din lume să evite aproximativ 250 de milioane de tone metrice de poluare cu carbon – mai mult de jumătate din emisiile anuale de carbon din Regatul Unit.
Între timp, în Uniunea Europeană, scăderea cererii de energie electrică și a producției ar putea provoca scăderea emisiilor cu aproape 400 de milioane de tone metrice în acest an, cifră care reprezintă aproximativ 9% din obiectivul total de emisii 2020 pentru UE, potrivit unei prognoze preliminare emise săptămâna trecută. Și, în timp ce încă nu avem suficiente date pentru Statele Unite, experții se așteaptă ca impactul coronavirusului să se extindă și în atmosferă, pe măsură ce economia își continuă vria.
În mod clar, acest moment de respiro la nivel planetar nu este de sărbătorit. Și ar putea fi un beneficiu pe termen scurt: în China, emisiile revin deja la vechiul ritm, în timp ce țara își repornește fabricile. Experții spun că pandemia nu va inversa marșul ascendent al emisiilor globale de carbon, lucru care trebuie să se întâmple urgent pentru a ajuta lumea să își atingă obiectivele climatice, în lipsa unui sprijin guvernamental puternic pentru alegerea energiei curate.
„În ceea ce privește impactul fizic direct, da, vedem o încetinire a emisiilor. Dar, desigur, ceea ce contează cu adevărat sunt emisiile cumulate. Dacă sunt pentru scurtă durată, nu ating cu adevărat nici vârful aisbergului.”
spune Andrea Dutton, climatolog al Universității din Wisconsin-Madison.
Emisiile Chinei au scăzut, apoi au început să revină
China este locul în care impactul virusului asupra emisiilor de carbon a devenit pentru prima dată vizibil, deoarece a fost epicentrul focarului de COVID-19 și prima țară care a luat măsuri drastice pentru a-l reduce. Potrivit unei analize anterioare publicate de CarbonBrief, emisiile au scăzut cu aproximativ 25% în prima lună după Anul Nou Chinezesc, la sfârșitul lunii ianuarie, deoarece consumul de cărbune și activitățile industriale precum rafinarea petrolului și producerea cimentului nu au reușit să se redreseze după încetinirea datorată acestei vacanțe.
„Motivul pentru asta a fost foarte clar. A fost în primul rând din cauza schimbărilor bruște socio-economice create de coronavirus.”
spune Li Shuo, un consilier principal pentru politici al Greenpeace, Asia de Est.
Cu națiunea în carantină, lucrătorii nu au putut ajunge la fabrici și cererea de energie, precum și de materiale precum oțelul și cimentul au rămas scăzute.
Însă pe măsură ce numărul cazurilor de coronavirus a scăzut, China a lucrat din greu pentru a reporni economia în ultima lună. Până la sfârșitul lunii martie, consumul de energie, nivelul de poluare al aerului și emisiile de carbon par să fie în creștere, după cum a declarat Lauri Myllyvirta, reprezentant al organizației non-guvernamentale Centrul de Cercetare pentru Energie și Aer Curat, care a condus analiza CarbonBrief. Acest lucru se observă în ultimele cifre ale lui Myllyvirta, care arată o scădere a emisiilor de doar 18% pe o perioadă de șapte săptămâni care începe la începutul lunii februarie.
Cu toate acestea, lucrurile abia se întorc la normal. Ca o anecdotă, spune Shuo, sectorul serviciilor din Beijing continuă să fie în dificultate, multe companii mici fiind încă închise. Între timp, unele industrii care sunt din nou în funcțiune se confruntă cu o nouă provocare: lipsa cererii la export pentru produsele lor.
Shuo spune că este „inevitabil” faptul că un viitor pachet de stimulare guvernamentală va include finanțarea unor proiecte de infrastructură la scară largă, menționând că guvernul chinez preferă acea strategie pentru contracararea declinurilor economice din sectorul serviciilor. Acest lucru va provoca probabil o creștere a poluării cu carbon, dar nu este clar dacă va contracara pe deplin scăderile emisiilor legate de stresul economic generalizat.
„Cu o lună în urmă, majoritatea oamenilor au considerat că aceasta este o scădere temporară în curba emisiilor. Dacă intervalul de timp la care vă gândiți este «în acest an», acum este foarte greu de spus, pentru că la nivel global și în China, ceea ce se întâmplă [în economie] este mai mult decât o scădere.”
spune Shuo.
Scăderi în Europa și SUA
Pe măsură ce economia Chinei își continuă ascensiunea, economiile din SUA și UE, al doilea și al treilea mare emițător de carbon din lume, sunt în mare scădere. Datele timpurii sugerează scăderi majore ale consumului de energie și emisiilor legate de tranzit, deoarece guvernele ordonă oamenilor să nu meargă la muncă și industriile neesențiale să intre în hibernare.
În Italia, care utilizează în principal gaz natural pentru a genera energie electrică, cererea de energie a scăzut constant după ce națiunea a intrat în carantină generală la începutul lunii martie. Până la sfârșitul lunii, cererea scăzuse cu 27% față de aceeași perioadă din 2019, potrivit unui studiu din 30 martie, realizat de firma de consultanță Wood Mackenzie. În Franța (care folosește în mod preponderent energia nucleară), care a hotărât carantina generală la o săptămână după Italia, cererile de energie scad și ele, în timp ce în Marea Britanie (gaz natural), cererea începe să scadă în urma ordinului de a rămâne în case de săptămâna trecută.
Presupunând că scăderea recentă a consumului de energie electrică din Italia este un semn a ceea ce urmează să vină în restul părților, cererile de energie la nivelul UE ar putea scădea cu 6,2% până la sfârșitul anului, comparativ cu o situație fără pandemie, potrivit unei prognoze emise săptămâna trecută de Marcus Ferdinand, analist la firma de consultanță Independent Commodity Intelligence Services.
Combinând acest cadru al apetitului energiei electrice din Europa cu scăderi puternice prognozate ale activității industriale și traficului aerian, Marcus Ferdinand prevede că emisiile la nivelul UE ar putea scădea cu 389 de milioane de tone în acest an – mai mult decât emisiile anuale ale Franței și aproape 9% din emisiile cumulate pentru UE pentru 2020.
Marcus Ferdinand avertizează că această proiecție se bazează pe „câteva ipoteze care trebuie reevaluate pe măsură ce continuăm în această criză”. Însă chiar dacă unele dintre presupunerile sale despre economie, precum o presupusă scădere de 50% a activității industriale între aprilie și iunie, se dovedesc pesimiste, analiza nu ține cont de alte surse cheie de emisii de carbon, cum ar fi transportul terestru, care pare și acesta scăzut în locuri afectate puternic, precum Italia. (Analiza lui Ferdinand a analizat doar sectoarele economiei ale căror emisii sunt reglementate de schema de plafonare a emisiilor a Uniunii Europene.)
Emisiile legate de tranzit par a fi în mare măsură în scădere și în Statele Unite. Potrivit lui Trevor Reed, analist al firmei de cercetare a transporturilor INRIX, traficul de vehicule de pasageri din SUA a scăzut cu circa 38% la începutul săptămânii trecute. Acest lucru se traduce printr-o reducere similară, dacă nu proporțional mai mare, a emisiilor de carbon, deoarece mașinile tind să funcționeze mai eficient atunci când este mai puțin aglomerat.
Industria aeriană cu consum mare de carbon funcționează cu rezervoarele aproape goale, iar Reed a spus că, deși deplasările camioanelor de cursă lungă au rămas constante, se așteaptă ca acestea să înceapă să scadă pe măsură ce blocajele persistă, recesiunea este mai puternică și cererea de mărfuri neesențiale scade.
Întrucât transportul este principala sursă de emisii de gaze cu efect de seră în Statele Unite și deoarece vehiculele de pasageri reprezintă aproximativ 60% din aceste emisii, efectul pe termen scurt asupra amprentei de carbon a țării ar putea fi semnificativ.
Cererea de energie electrică din SUA poate duce oriunde. O analiză făcută de Scotiabank din 31 martie a constatat că, în timp ce cererea de energie „se prăbușea” în sectoarele industriale și comerciale ale statului, deocamdată ar putea fi parțial compensată de creșterea cererii locatarilor, deoarece milioane de americani blocați acasă își păstrează luminile, televizoarele și consolele de jocuri, intens consumatoare, pornite mai multe ore din zi decât în mod normal.
Cu toate acestea, Adam Jordan, un analist al sectorului energetic la Genscape, o filială Wood Mackenzie, a avertizat că aceasta este o „viziune pe termen scurt” și a spus că izolarea pare să „reducă congestia în rețeaua electrică” în majoritatea părților din țară, în special pe coaste.
„Pe termen lung, dacă aceasta devine o recesiune pe termen lung, cred că cererea generală va scădea mai mult decât va crește consumul domestic”, spune el.
Incertitudine pe termen lung
Luate împreună, datele sugerează că întreruperea globală bruscă și fără precedent cauzată de pandemia coronavirusului poate provoca o scădere bruscă și scurtă a emisiilor de carbon în unele dintre cele mai mari economii ale lumii. Deși este dificil să spunem cât de curând vor reveni acele economii – va depinde, în primul rând, de eficacitatea răspunsurilor la COVID-19 ale statelor – la scară globală, este posibil ca pandemia să-și fi lăsat deja amprenta asupra facturii de carbon din 2020.
„Mă aștept ca pentru câțiva ani să nu vedem o creștere economică semnificativă”,
spune Glen Peters, directorul de cercetare al Centrului pentru Cercetări Internaționale pentru Climă și Mediu din Oslo, Norvegia.
Deoarece creșterea economică rămâne strâns legată de emisiile de carbon la scară globală, Peters spune că acest lucru ar putea duce la o scădere a emisiilor la nivel mondial de 1 procent sau mai mare, comparabilă cu ceea ce a avut loc în timpul crizei financiare din 2009. Cu toate acestea, dacă situația economică sfârșește mai rău decât este prevăzut în prezent, emisiile ar putea scădea și mai mult.
După ce criza imediată a sănătății și „iarna economică” care urmează se vor încheia, lumea se va confrunta cu o alegere importantă. Emisiile ar putea reveni, în situația în care țările se bazează puternic pe energie veche, precum petrolul ieftin, pentru a-și reconstrui economiile. Decizia administrației Trump de a-și finaliza setarea standardelor privind economia de combustibil în această săptămână, împreună cu recenta lege care stimulează industria aeriană cu 50 de milioane de dolari, sugerează că, deocamdată, guvernul american nu încearcă să reducă consumul de combustibil fosil în viitorul său post-coronavirus.
Sub o conducere diferită, asta s-ar putea schimba. După cum mulți experți au remarcat în ultimele săptămâni, un puternic sprijin guvernamental pentru energia curată – prin, să spunem, credite fiscale pentru energie regenerabilă și vehicule electrice, investiții în infrastructură cu emisii reduse de carbon și eficiența clădirilor – ar putea înclina economiile într-o direcție ecologică, mai prietenoasă cu mediul în urma pandemiei. Iar schimbările societății care au apărut ca urmare a blocării coronavirusului, cum ar fi lucrul de acasă și organizarea de conferințe virtuale foarte la modă azi, ar putea oferi lumii un mic impuls.
„Avem ocazia să luăm, ca parte importantă din aceste pachete de stimulare, măsuri pentru accelerarea tranzițiilor energetice curate și stimularea rezilienței energetice, astfel încât țările și industriile care ies din această criză să iasă într-o poziție mai bună decât au fost înainte”,
spune Faith Birol, director executiv al Agenției Internaționale pentru Energie.
Acest articol a fost tradus de Georgiana Nica. Sursa: National Geographic – articolul original a fost publicat pe 03.04.2020